Tradiții, sărbători și obiceiuri la români – Ovidenia – 21 noiembrie

Ovideniile – 21 noiembrie, este ziua în care Maica Domnului, în vârstă de trei ani, a fost adusă la templu de Sfinții săi părinți Ioachim și Ana, și încredințată preotului Zaharia. Aici a rămas timp de 12 ani, după care a fost logodită cu dreptul Iosif, care avea vârsta de 84 de ani.

Ovideniile se mai numesc la singular și Ovidenie, Ovedenie, Obrejenie (în Oltenia), Obedenie (în Muscel), Vovedenie sau Vovidenie. În toate zonele țării nu se muncește nimic.

Conform credințelor și tradițiilor românești, în această zi s-a ”vădit” lumea făcută de Dumnezeu. Prin urmare acestei sărbători îi sunt asociate practici legate de vedere, de ivire, de lumină etc. care au rol apotropaic (se țin pentru o vedere bună) sau de propițire (se dau lumânări aprinse pentru cei care au murit fără lumânare).  

Într-o astfel de zi se zice în Bucovina că s-a născut Iisus Hristos și de aceea, ca și de Crăciun, se crede că se deschid cerurile și că animalele pot vorbi. Noaptea se țin lumini și focuri aprinse și se pune apă la ”privegheat”. De recipientul  (strachina) cu apă se lipeste o lumânare aprinsă, seara oamenii fac o sută de mătănii, la fel la miezul nopții și în zorii zilei și așa se crede că această apa ”privegheată” devine de ajutor, dacă se spală cineva cu ea,  în caz de boli și împotriva răutăților de tot felul.

Acum se sfințește un fuior, cu care la nevoie, oamenii se vor șterge  pe ochi (pentru vedere bună). Tot acum, fecioarele pot să își zărească ursitul uitându-se în fântână cu lumânarea de la Ovidenii.

Ovidenia  este ultima sărbătoare de lumină, iar de acum încolo încep și vrăjitoarele să vrăjească, urmând un timp al întunericului. Din aceste motive, tot în unele zone din Bucovina, se ung ferestrele și ușile cu usturoi, ca să fie casele ferite de farmece.

Se zice că de acum începe și iarna, iar dacă ninge în ziua de Ovidenii  va urma o iarnă grea. În zona Covurluiului se crede că de va fi soare în această zi, vara ce urmează va fi secetoasă, și dacă vor fi nori și liniște, va fi un an cu epidemii. Dacă noaptea de Ovidenii se vor vedea stelele și cerul va fi senin și frumos, anul ce urmează va fi rău, iar dacă va fi ninsoare, nu ger sec sau promoroacă, anul va fi bun.

Fiind o sărbătoare legată de lumină, cum am menționat mai sus, în această zi se dă de pomană lumina de veci, adică o lumânare aprinsă care se crede că nu se va stinge niciodată pe lumea cealaltă. În Bucovina se mai dă de pomană apă, colăcei și alte mâncăruri sau chiar haine.  Se apind lumânări și se dau de pomană și pentru cei care au murit înecați sau fără lumânare, ca să aibă și ei lumină pe cealaltă lume. Aceste pomeni se mai numesc în unele zone și ”moșii de Ovidenii”.

În această zi în județul Muscel cei care nu au copii sau nu le trăiesc copiii, se roagă la Ovidenii pentru a avea moștenitori, probabil tot din grija pentru lumina de veci.   

Bibliografie:

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, , București , editura Paidea,  2001.

Irina Nicolau, Ghidul sărbătorilor românești, București, editura Humanitas, 1998.

Tudor Pamfile, Sărbătorile de toamnă și Postul Crăciunului, culegere și studii din vieața poprului român, studiu etnografic, București, 1914.