Denumire populară

– florar, frunzar, pratar, luna ierburilor (Mai/ E rai)

Sfaturi generale:

  • Mai semănați in, ca din două semănături să vă iasă cel puțin una: cânepa se seamănă după 13, iar hrișca pe la 19, meiul tot cam pe atunci. Tăiați crângi de salci; puneți pari lângă pomii tineri; semănați ridichi de lună, cicoria, puneți castraveți și fasole; scuturați gândacii de pe pomi și dați-i păsărilor din curte; tăiați colțurile de pe pomi (Simeon Mangiuca,  Călindariu julianu, gregorianu și poporalu românu …cu comentariu pe anul 1882, p. 18).
  • Udă altoii cât mai des, și la cei prinși le slăbește nițel legătura. Seamănă cânepă și in. Pe timp liniștit afumă pomii bântuiți de omide cu pucioasă presărată pe jăratic, că vor peri toate. Cucuruzul se sapă când e în patru frunze. Cosește lucerna înainte de înflorire, dar griji să nu o tai prea jos, că piere multă din ea. De o dai verde la vite, zvânteaz-o mai întâi și amestecă cu paie mănunțite. Pe la mijlocul lunei se resădește tutunul (tăbacul), înmuindu-se mai înainte rădăcinile în zamă de gunoi și năsip. Ogorâtul trebuie sfârșit. Gândacii de mai se scutură dimineața, se adună și se stropșesc cu piciorul, ori se dau la galițe. De pe cartofii ce-I dăm la animale colțul trebuie îndepărtat, că acela-i otrăvitor (Calendarul săteanului pe anul comun 1918 –Sibiu ( de acum, CS), 1918, p. 75).

Prevestiri de timp:

  • Roua de seara și răcoarea din mai aduc fân și vin mult (CS, 1918, p. 12).
  • Ploaia caldă din mai e binecuvântare (CS, 1918, p. 12).
  • Rusalii umede, Crăciun gras (CS, 1918, p. 12).
  •  Gândacii mulți vestesc un an mănos (CS, 1918, p. 12).
  •  Mai ploios, iunie frumos (CS, 1918, p. 12). F Când sunt greieri mulți și dinaintea locuinței lor țin mare curățenie, fân are să fie puțin (CS, 1918, p. 12).
  • Tunetele dese arată an roditor (CRP, 1944, p. 30).
  • Vânt de roadă, vânt de poame (Niculiță-Voronca, I, p. 290).
  •  Dacă luna lui mai e mai mult ploioasă, atunci urmează iunie secetos (Mangiuca, 1883, p. 18).
  •  În luna aceasta se bea pelin în loc de vin  (Ispirescu, f. 42).
  • Dacă plouă în mai, să tragi nădejde de mălai (Gherman-5, p. 137).

Informații din cartea Antoanetei Olteanu, Calendarele poporului român.

MAI (Florar; Florari; Frunzari; Prator; Luna ierburilor)

Conform decretului dat de Mihail Comnenul, la 1166, este interzisă orice muncă în zilele de 8 mai Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan, 10 mai Sfântul Simion Zilotul, 21 mai Sfinții cei deopotrivă cuApostolii și Marii Împărați Constantin și Elena și 26 mai Sfântul Apostol Iuda; unele munci, fără să se menționeze care dintre ele, sunt permise în ziua de 2 mai Aducerea moaștelor Sfântului Atanasie cel Mare (GRAMA,p.69-72).

Căsătoria în luna mai este cu ghinion; în prima zi de duminică din luna mai, se desfășoară obiceiul pastoral „La măsurat”, la aceasta participând odinioară și haiducii, din munți coborând special pentru sărbătoare; în timpul horelor, ei aruncau în sus cu pălăriile, ochindu-le apoi cu pușca; practica a trecut mai nou la copii, care, în joacă, aruncă cu pietre în pălăriile lor aruncate în aer – Gorj (SANDA,p.39).

Legendele spun că unele zile cu brumă din luna mai se datorează unui blestem al lui Martie, care, văzând că Aprilie a rezistat la toate zăpezile, ploile și puhoaiele, îl întreabă pe acesta cine l-a învățat, iar Aprilie îi răspunde că Mai, drept pentru care, de ciudă, îi dă și lui vreo două-trei brume, ca să-i veștejească florile pe care și le ia ca fală în fața tuturor (12.GHINOIU,p.66).

Dacă în această lună va tuna des înseamnă că va fi un an bun în recolte (PRESA). „Ploaia de mai/Face bun mălai” – Maramureș; „Plouă-n mai,/Ai mălai” – Muntenia; „Dacă plouă-n mai,/Mănânci mălai”, adică anul va fi rodnic – Suceava; în luna mai, să se bea vin roșu, ca să se înnoiască maiul (ficatul) – Maramureș (BOGDAN,p.131;NOTE,Antonescu; Băncescu). Dacă la începutul și la sfârșitul lunii mai va fi moină înseamnă că va fi scumpete la pâine și vin (PRESA). Se spune că dacă „Plouă-n mai, ai mălai!” – Teleorman (2.CHIVU,p.249; dar zicala este atestată în tot arealul românesc).

Informații din cartea lui Romulus Antonescu, Dicționar de simboluri și credințe tradiționale românești.

Postează un comentariu

X