Tradiții și obiceiuri la români – Luna aprilie/Prier

Informații din cartea Antoanetei Olteanu – Calendarele poporului român.

Denumire populară:

– prier (deschizător) (Prier priește/ Dară și jupește: de multe ori e frumos și

cald, și atunci priește, de multe ori însă se întâmplă că ninge, îngheață și atunci jupește);

– florariu (înfloritor);

– Traistă-n Băț (când vremea era înșelătoare, cu timp friguros și secetos pentru semănături).

Tradiții:

• Preminte Solomon a făcut ca luna lui april e jumătate cald și numai jumătate frig, ca să poată oamenii samana pământul, să se facă degrabă, căci înainte era toată luna friguroasă (Niculiță-Voronca, II, p. 122).

•   Dacă zilele Babelor țin mai mult de douăsprezece zile, atunci zilele întrecătoare se numesc zile împrumutate sau împrumuturi. Adeseori trec zilele acestea și în luna Prier, când sunt stricăcioase, mai ales pentru pomii înfloriți și pentru viețuitoarele mai plăpânde. De aici vine proverbul: „Prier priește, multe piei de miel belește“ (Gherman, Zilele Babelor-1, p. 21).

Sfaturi generale:

Semănați in, ovăz, linte, măzăriche, fasole, mei, luțernă, cartofi.

Frecați vitele la gură și la picere cu sare și cu funingine; dați vitelor cu încetul nutreț verde, începând mai întâi cu urzici și buruieni amestecate cu paie tăiate, căutați pomii oltuiți și lipiți-i cu lut, dacă va fi căzut. Pomii cari sunt amenințați de multe furnice, înfășorați-i cu blana, lăsând în jos partea cea cu păr.

 Dacă este ger noaptea pe vremea când înfloresc pomii, faceți foc cu fum mult; curățiți pomii de omide (Mangiuca, 1882, p. 16).

 Dacă în aprilie cade neaua, atunci se îngrașă pământul mai bine decât debucluc (gunoi; Mangiuca, 1883, p. 16).

Plivește semănăturile de buruieni înaintede a fi cu pai.

 Seamănă cucuruz (păpușoi) și pune cartofi.

 Udă bine pomii sădiți de curând.

 Plivește și sapă școala de pomi.

Grăbește cu altoirea pădureților, ca să nu te întârzii.

Griji să nu se umfle vitele de nutrețul cel verde, dă-le fân înainte de a le scoate la pășune.

Resadnițele cu acoperemânt se descoper toată ziua, ba și preste noapte, dacă nu e temere de îngheț.

Se începe lucrul în vie.

În lipsă de ploaie, udă grădina de legumi, mai bine dimineața.

După Sân-George vitele se scot la imaș.

 Întoarce grânele, și ca să le mântui de gărgărițe, pune lână nespălată în apropierea coșurilor cu grâu.

Grâul încins amestecă-l cu pulbere de cărbuni și după paisprezece zile cerne-l, că-și pierde mirosul (CS, 1918, p. 74).

Prevestiri de timp:

Dacă luna lui prier e frumoasă și călduroasă, se așteaptă ca luna mai să fie rece, chiar înghețuri; dacă e posomorâtă și friguroasă, atunci e semn că luna mai va fi călduroasă și frumoasă. F Prier frumos, mai viforos (CS, 1918,p. 10).

 Prier umed aduce binecuvântare (CS, 1918, p. 10).

 Gândacii din aprilie îngheață în mai (CS, 1918, p. 10).

 Negura din aprilie la răsărit și miazăzi e semn bun (CS, 1918, p. 10).

 De tună în aprilie, nu te mai teme de ger (CS, 1918, p. 10).

Prier frumos, vară furtunoasă (CS, 1918, p. 10).

De vor fi flori multe de vișine și bune, trage nădejde de vii (CRP, 1944, p. 24).

Dacă tună-n cer, să nu mai aibi teamă de ger (Mangiuca, 1882, p. 16).

Priar fără ploaie – cheful românului înmoaie (Mangiuca, 1882, p. 16).

 Vântul de aprilie e și el vânt tânăr, vânt de mugur. El este ca să împăneze codrul, pometul. El curăță totul. În aprilie te simți așa de ușor și de sănătos, parcă ai zbura! (Niculiță-Voronca, I, p. 289).