Costumul popular românesc – O mărturie vie a identității noastre

Explorarea costumului popular românesc ne dezvăluie o lume de simboluri, tradiții și valori adânc înrădăcinate în istoria noastră. Așa cum remarcă Maria Bâtcă, „costumul popular este o creaţie culturală […] purtătoare de semne şi simboluri, un pregnant mijloc de comunicare în cadrul comunităţii rurale tradiţionale” (p. 5).

Dincolo de funcția practică, portul popular a fost mereu expresia unei apartenențe: la familie, la sat, la neam. El „sintetizează întreaga dimensiune existențială și spirituală a etniei care l-a creat” (p. 5), fiind o veritabilă hartă vie a sufletului românesc.

Structura sa, aparent simplă, ascunde o subtilă sofisticare. Materiile prime utilizate – cânepa, lâna, borangicul – sunt legate de ocupațiile tradiționale ale poporului nostru, iar croiala „în foi drepte” păstrează o linie arhaică, cu rădăcini în civilizațiile străvechi ale spațiului carpato-danubiano-pontic (p. 11).

Maria Bâtcă subliniază rolul profund identitar al portului, afirmând că „portul popular reflectă structuri sociale, mentalităţi, credinţe, tradiţii şi datini, diferite de la o etnie la alta” (p. 5). Astfel, fiecare ie cusută cu migală, fiecare catrință învărgată, fiecare brâu țesut cu rost sunt nu doar obiecte de îmbrăcăminte, ci fragmente vii din povestea neamului nostru.

Mai mult, costumul popular intră în rezonanță cu natura – „cu mediul geografic, cu clima, cu ritmul anotimpurilor” (p. 5) –, devenind un veșmânt care respiră în ritmul pământului și al omului.

Astăzi, în ciuda trecerii timpului, costumul popular rămâne o mărturie neclintită a unei lumi în care frumosul și necesarul mergeau mână în mână. Să îmbraci o ie sau o cămașă țărănească înseamnă să reînvii memoria generațiilor de înainte, să pășești într-un timp în care fiecare cusătură era o rugăciune, fiecare culoare – o vibrație a sufletului.

„În veşmânt se află întotdeauna sentimente, trăiri, atitudini şi comportamente umane” (p. 5) – iar costumul popular românesc este, poate, una dintre cele mai emoționante povești ale acestor trăiri.

Informații extrase din cartea „Costumul popular românesc” de Maria Bâtcă (Centrul Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, 2006).

În fotografie avem o cămașă nouă, cusută de dna Liliana Iacob pe pânză Catrina neted cu fir Silky de la Lana gatto (mătase de vierme).